Optimismul românilor și viitorul lor financiar

În perioada 9-25 mai 2017, KRUK România a implementat o cercetare de piață ce a avut ca scop explorarea atitudinilor tinerilor față de administrarea câștigurilor financiare și felul în care situația financiară influențează modul în care ei privesc viitorul.Cercetarea online de tip sondaj “Optimismul românilor și viitorul lor financiar” a cuprins un eșantion de 2.160 de respondenți, cu vârste între 25-45 ani, dintre care cei mai mulți au început să lucreze după vârsta de 20 de ani, în mediul privat.

Atunci când vorbim despre începutul de carieră, domeniul profesional și felul în care respondenții văd ajutorul oferit de studiile realizate, putem vedea că una dintre concluzii este redată fie de optimismul respondenților, fie de pesimismul acestora sau de o indiferență față de viitorul lor financiar. Întrebați la ce vârstă au intrat pe piața muncii, 52% dintre respondenți au spus că s-au angajat în perioada de 20-25 ani, iar cei mai “grăbiți”, cu un procent de 37%, au recunoscut că aveau 18-20 ani. Dacă vorbim despre optimismul adus de studiile făcute, 49% dintre respondeți simt că au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% nu asociază acest optimism cu realizarea unor studii. Indiferent de relația facultate-optimism, majoritatea respondenților afirmă că intrarea pe piața muncii a dus la o creștere a responsabilităților (91%), iar această “maturizare” în raport cu viața, îi face să fie mulțumiți de carierele lor profesionale actuale (66%).

Salariul ajunge sau nu ajunge pentru a avea o viață relaxată și o situație financiar echilibrată? Această întrebare se referă la relația psihologică extrem de dinamică și complexă între bani și muncă, bani și viitor, bani și confort psihologic sau frustrări și stres. Salariul ajunge în cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrată și stabilă financiar pentru un procent semnificativ de respondenți. Doar un procent mic sunt nemulțumiți (15%), fiind mereu într-o situație financiară dezechilibrată. Aceștia sunt probabil și cei care au probleme financiare (35%), restul respondenților, cei echilibrați, neavând probleme financiare (65%).

Există însă și aspirații ”îndrăznețe”, visuri care ies din perimetrul aspirațiilor realiste, posibile, față de care renunțarea duce la frustrări și tristețe. Aceste visuri neîmplinite se cer realizate. Soluția este curajul de a împrumuta bani (64%). Alții, rămân prudenți, evită împrumuturile și își construiesc scenarii în care acceptă nerealizări (36%).

Respondenții afirmă că uneori nu au încredere în viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). În general, adunând procentul celor din urmă cu cel al celor care au încredere în forțele proprii de a-și construi un viitor financiar (39%), rezultă că respondenții sunt încrezători într-un viitor financiar satisfăcător (72%). Respondenții manifestă sinceritate în răspunsurile lor privind eforturile depuse pentru a ajunge la o situație financiară echilibrată. Unii depun eforturi (49%), alții recunosc că nu au făcut totul pentru a atinge acest echilibru (51%).

 „Fiecare cercetare realizată ne ajută să ajungem mai aproape de clienții cu care avem contact în fiecare zi și să putem apoi să revenim cu un plan financiar conturat pentru nevoile acestora. Este important să vedem cum privesc românii viitorul și să vedem dacă aceștia sunt încrezători. Fiind alături de ei putem să îi ajutăm să depășească obstacolele financiare, și să le oferim cele mai bune soluții”, a spus Tomasz Ignaczak, Directorul General al KRUK Romania.

Participanții la studiu sunt preocupați de îmbunătățirea viitorului lor financiar, considerând că trei condiții contribuie la un viitor financiar pe care și-l doresc: venit lunar mai mare (45%); scăparea de datorii (20%); absența grijilor față de ziua de mâine (18%).  Astfel, se poate sesiza importanța venitului lunar, acesta influențând celelalte două condiții sus amintite și asigurând relaxarea psihologică a respondenților. Exisă, însă, și dorința de a face economii, ca expresie a intenției de a planifica viitorul financiar și ca atitudine față de imprevizibilitatea vieții. Diferența între cei care fac economii (48%) și cei care nu fac economii (51.89%) nu este semnificativă. Totuși, nevoia de pușculiță există. Desigur, există și diferențe interindividuale care explică de ce unii au și alții n-au pușculiță, dar și faptul că dintre cei care n-au unii nu ajung să facă economii.

“Explorarea atitudinilor tinerilor față de felul în care își administrează câștigurile financiare și situația lor financiară în viitor arată că percepția viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structurează datorită influenței intrării timpurii pe piața muncii care furnizează tinerilor o experiență socială necesară percepției mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovadă de naivitate față de acest context realizând importanța flexibilității lor, a înțelegerii pieței muncii ca o realitate dinamică și complexă. În acest fel, ei consideră că față de viitorul lor financiar și obținerea unei situații financiare echilibrate ei trebuie să adopte o atitudine de optimism strategic exprimat prin punerea în relație a realității schimbătoare a pieței muncii cu propriile lor aspirații privind viitorul lor financiar”, a declarat  Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.

Optimismul realist, flexibilitatea și avantajul psihologic al optimismului sunt date de adaptarea respondenților la prezentul real, la nevoia de a avea o flexibilitate financiară. Un venit lunar mai mare poate contribui la scăparea de datorii, la diminuarea grijilor față de mâine și la o pușculiță mai mare. Stabilitatea le oferă respondenților o flexibilitate rațională și asumată realist.

Respondenții exprimă un optimism realist – la el contribuie substanțial intrarea grăbită pe piața muncii, cu experiența pe care o aduce, care este generată de cunoașterea dinamicii și complexității ei. Respondenții recunosc valoarea psihologică a optimismului – cel realist, bazat pe pragmatism, dar și pe simț critic față de sine – într-o măsură foarte semnificativă (83.03%). A gândi pozitiv înseamnă a nu uita să gândești critic, să analizezi propriile posibilități și să nu uiți contextul în care trăiești.

Rezultatele sondajului arată că pentru un echilibru financiar, prezentul trebuie gândit prioritar în mod pragmatic, iar viitorul în mod optimist. Respondenții recunosc valoarea psihologică a optimismului – cel realist, bazat pe pragmatism, dar și pe simț critic față de sine – într-o măsură foarte semnificativă (83%). A gândi pozitiv înseamnă a nu uita să gândești critic, să analizezi propriile posibilități și să nu uiți contextul în care trăiești.