Cum interpretează românii datoriile

București, 16 noiembrie 2016: Cum sunt văzute datoriile la nivel European, dar și felul în care datoriile sunt interpretate de către români, au fost punctele cheie din noul studiu implementat de Grupul KRUK în 7 țări unde desfășoară operațiuni: Polonia, Cehia, Slovacia, România, Germania, Italia și Spania. Cercetarea a avut ca scop aflarea opiniilor și atitudinilor locuitorilor din diferite țări, referitoare la finanțe, produsele de credit și problemele legate de datorii. Implementat în perioada 19-26 octombrie, studiul a avut un eșantion reprezentativ pentru fiecare țară. În România, cercetarea a fost implementată pe un eșantion de 1.000 de persoane, internauți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Cercetarea cu titlul “Datorii à la Europa” a fost implementată în contextul Zilei fără Datorii, inițiativă a Grupului KRUK, aniversată pe 17 noiembrie. Această zi este un moment simbolic, ziua în care ne facem ordine în portofel și în facturi și pregătim un plan de acțiune prin care să ne plătim datoriile pe care le avem față de cei din jurul nostru.

Cercetările elaborate de Grupul KRUK au avut și au ca rol principal înțelegerea trăirilor și a nevoilor personale ale clienților, dar și înțelegerea situațiilor dificile prin care aceștia trec, pentru a găsi cele mai bune modalități de a-i ajuta să le depășească pe viitor.

“Cercetările realizate în fiecare an ne ajută să analizăm diferențele și asemănările dintre piețele în care Grupul KRUK are operațiuni și ne oferă informații despre cum putem să îi ajutăm pe clienții noștri și să le oferim cele mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor financiare. Din cercetarea realizată anul acesta putem vedea câteva diferențe clare între piețele pe care suntem prezenți. Astfel, în Polonia, în proporție de 83%, respondenții folosesc online banking-ul, în timp ce în România, doar 66% dintre respondenți folosesc acest sistem. De asemenea, și diferențele cu privire la educația financiară sunt vizibile, 58% dintre respondenții polonezi consideră că au un nivel de bază de cunoştinţe despre finanţe, iar 62% dintre români declară că au un nivel de bază de cunoștințe financiare. Toate aceste procente ne ajută să înțelegem care sunt problemele clienților noștri pe fiecare piață unde activăm și, în felul acesta, să ne putem adapta soluțiile la cerințele lor”, a declarat. Tomasz Ignaczak, Director General KRUK România.

Studiul ne-a arătat că 79% din toţi românii au un cont bancar, iar 66% dintre ei utilizează servicii de Internet banking. De asemenea, aproape două treimi dintre locuitorii României rambursează în prezent rate de credit (60%). Adesea acestea sunt persoanele care lucrează (63% de persoane cu un împrumut), iar 63% dintre respondenți își evaluează situaţia financiară ca fiind proastă.

Fără îndoială, cel mai mare procent de români (62%) declară că au un nivel de bază de cunoştinţe financiare - aceștia sunt la curent în general cu oferta băncilor și a altor instituții financiare, dar nu au cunoştinţe despre produse financiare specifice. Educația financiară primită în copilărie reprezintă un punct de ruptură în ştiinţa gestionării propriilor finanţe.

“Educația este un punct important în evaluarea situațiilor financiare pe care le au românii. Această ruptură pe care noi ca popor o avem încă din copilărie a dus ușor, ușor la o educație precară în ceea ce privește gestionarea propriilor finanțe. Putem vedea că începem să fim curioși și deschiși către noi modalități prin care putem să ne rezolvăm problemele, să fim deschiși către noi informații cu privire la anumite produse financiare, dar există o ruptură care nu va fi depășită prea ușor. Acceptarea datoriilor și încercarea rezolvării acestor probleme ne arată că ne îndreptăm spre un plan prin care putem să ne gestionam mai ușor problemele financiare, dar totul cu pași mărunți”, a declarat Aurora Liiceanu doctor în psihologie şi cercetător.

20% din populaţia României are în momentul de față obligații restante. De cele mai multe ori, acestea se referă la plata pentru energie și rambursarea ratelor creditelor de consum. Acestea sunt mai frecvent femei, persoane cu o situația materială precară și cu un nivel minim de cunoștințe financiare.

Atunci când se află în situația pierderii lichidităților și din nevoia de a achita plățile restante, românii încearcă cel mai des să facă economii la cheltuielile curente (22% din răspunsuri). De asemenea, s-ar adresa creditorilor, pentru a ajusta cuantumul plăților rambursate la noua lor situație (20 %) şi ar putea utiliza propriile lor economii (16%). Respondenţi cei mai tineri sunt mai predispuși decât alte grupe de vârstă să apeleze la ajutorul familiei (18% din respondenți). Cei mai în vârstă, mai des decât celelalte grupe de vârstă, ar fi dispuși să-şi anunţe falimentul personal.

În caz de probleme cu plata obligațiilor, opțiunea care este aleasă cel mai frecvent este soluţionarea amiabilă - contactul cu creditorul şi defalcarea restanțelor în rate (68% din respondenți).

Aşteptările de bază față de societăţile de administrare a datoriilor sunt de a determina cuantumul plăţilor care ar corespunde situației financiare curente a debitorului (59%), precum şi ajutorul şi sprijinul în căutarea soluţiilor la problemele legate de datorii (42%). Celelalte elemente, cum ar fi educaţia în domeniul economiei, asistenţa în căutarea unui loc de muncă sau suportul psihologic sunt indicate mult mai puţin frecvent.

Încă din anul 2009, Grupul KRUK sărbătorește Ziua fără Datorii, o zi în care fiecare dintre noi ne gândim dacă datorăm bani cuiva, dacă avem o datorie morală sau dacă am făcut o promisiune pe care încă nu am onorat-o sau dacă cineva ne este dator. Amânăm de multe ori acest moment, dar astăzi trebuie să acționăm. Nu uitați nici de datoriile morale pe care le aveți față de cunoscuți!