Kruk S.A.

Zona cautare

Parteneri 

Aparitii in presa 

      dimensiunea fontului   recomandare servicii

KRUK International şi-a deschis porţile pentru studenţi

Dragoș Nicolae, Cariere, 22.10.2012

Aproximativ 20 de studenţi de la Universitatea Valahia din Târgovişte au vizitat astăzi sediul Centrului de Contact al KRUK International din localitate, unde lucrează zilnic 175 de tineri: consultanți, management, specialiști în tipărire scrisori și alte categorii de angajați.

Studenţii au putut sta de vorbă cu angajaţii KRUK International, companie de top a industriei de management al creanțelor din România, dar şi cu managementul companiei. Gazdele evenimentului Ziua Porților Deschise au fost Isabela Iacob - Director General, Tomasz Ignaczak – Directorul Diviziilor Operaţiuni & IT, Gabriela Marinache – Directorul Diviziei Resurse Umane, Ovidiu Văduva – Managerul Centrului de Contact.  Aceştia i-au însoţit pe studenţi în turul Centrului de Contact şi le-au răspuns la întrebări privind posibilitatea dezvoltării unei cariere de succes în cadrul companiei KRUK International.

„Nu este dificil să lucrezi într-un Centru de Contact, doar că, asemenea oricărui tip de activitate, durează până te adaptezi și până îți găsești echilibrul în ceea ce faci. Odată ce ai ajuns la acel echilibru, tot ce se va întâmpla pe viitor va fi pe un trend ascendent în ceea ce privește cariera fiecăruia. Activitatea într-un Centru de Contact este una plină de energie, competitivă, datorită colectivului în majoritate tânăr care are ca prim obiectiv construirea unei cariere de succes, iar compania le oferă angajaților această posibilitate, indiferent de funcția pe care o ocupă“, a afirmat Gabriela Marinache, Director de Resurse Umane la KRUK International.

Centrul de Contact de la Târgovişte cuprinde, printre alte activităţi, un departament de împlicuire, unul de arhivare a dosarelor, dar şi Centrul de Contact, locul de unde consultanţii KRUK International iau legătura cu debitorii, pentru a le propune acestora soluții amiabile şi a încheia angajamente de plată în rate convenabile.

„Acum 4 ani am început activitatea în Târgovişte cu un grup relativ mic de angajați, în comparație cu cel actual, dar datorită experienței colegilor noștri din Polonia, unde își are sediul central Grupul KRUK, am reușit să corelăm numărul de agenți cu îmbunătățirea sistemelor IT. Fiecare angajat din Centrul de  Contact are şanse bune de promovare în carieră, iar mediul de lucru este unul atractiv pentru tineri“, a afirmat şi Ovidiu Văduva, Managerul Centrului de Contact.
 

Jumătatea mai frumoasă ţine socoteala-n casă

Liana Hainăroșie, Adevărul, 25.09.2012

Un studiu recent spulberă mitul conform căruia femeile sunt mai cheltuitoare decât bărbaţii şi arată că româncele sunt, de fapt, cele care ţin evidenţa finanţelor casei.

Un studiu efectuat în perioada 6-12 septembrie 2012 în România arată că şi în familiile noastre femeile sunt cel mai adesea "contabilii casei". Conform rezultatelor studiului iVox "Cine se ocupă de finanţe în casa ta?", realizat online la cererea KRUK International, jumătate dintre români declară că evidenţa bugetului este ţinută de femei. Prin comparaţie, 29% din români au menţionat că administrarea banilor cade în sarcina bărbatului, în timp ce 24% din aceştia sunt persoane care locuiesc singure şi îşi calculează bugetul individual.

Datele mai arată că majoritatea respondenţilor (44%) îşi evaluează bugetele personale cu o frecvenţă lunară, iar aproape un sfert au menţionat că îşi calculează săptămânal sau zilnic veniturile şi cheltuielile. Aproximativ un sfert dintre români nu îşi calculează deloc bugetul. În ceea ce priveşte raportul dintre venituri şi cheltuieli, jumătate dintre români spun că termină luna în curs "pe zero". Doar 20% reuşesc să economisească, în timp ce 30% din respondenţi se împrumută constant. Când sunt puşi în situaţia unui buget limitat, cei mai mulţi dintre români aleg să diminueze sumele destinate timpului liber - o treime dintre ei, sau sumele destinate cadourilor şi concediilor - 27%.

"Femeile sunt cele care cumpără produse alimentare, de întreţinere a locuinţei sau haine pentru copii. În schimb, bărbaţii fac investiţii mai mari, de genul maşinilor.'' Alfred Bulai, sociolog

Pentru români, datoriile sunt „un accident al vieţii“

Adevărul, 27.03.2012

Din 10 oameni care au restanţe, 8 spun că au intrat în dificultate financiară din motive independente de voinţa lor.
„Am încercat să aflăm ce atitudine au persoanele care, din diverse motive, înregistrează datorii excesive şi am aflat, astfel, că pentru majoritatea oamenilor e ca un accident al vieţii, nu şi-au dorit să ajungă aici şi vor să scape cât mai curând din această situaţie. Noi credem că ei sunt aceiaşi oameni acum, ca şi înainte sau după ce vor fi trecut prin aşa ceva şi îi tratăm aşa cum ne-am dori să fim trataţi dacă am fi în locul lor", a declarat ieri, în deschiderea unei conferinţe, Iwona Swonska, membru în Consiliul de Administraţie al companiei KRUK International, specializată în recuperarea de creanţe.
Cum s-au înglodat românii în datorii
Problema datoriilor îi nelinişteşte pe mulţi români, peste jumătate dintre ei spun că dacă ar acumula datorii ar face tot posibilul pentru a le plăti cât mai repede. 78% din români cred că persoanele cele mai afectate de problema datoriilor sunt cele care au o situaţie financiară dificilă, cauzată de pierderea locului de muncă, reducerea salariului, reducerea venitului familiei, cazuri de boală, accidente sau evenimente neprevăzute, reiese dintr-un studiu asupra datoriilor realizat de compania de cercetare TNS-CSOP la cererea KRUK International.
Potrivit studiului, plata utilităţilor, creditele bancare în general şi ratele la credite ipotecare sunt principalele motive pentru care românii ajung să se simtă copleşiţi de datorii.(...)

Pe ce mai aruncă liceenii banii de buzunar

Ionela Săvescu, Evenimentul Zilei, 17.03.2012

Puţin peste 30% dintre liceenii din România pun la ciorap banii de buzunar pe care îi capătă de la părinţi. Ceilalţi nu îi dau pe "pacheţel", ci pe gadgeturi, softuri sau distracţii.
Kruk International vrea să deruleze un proiect destinat liceenilor. Programul educaţional este dezvoltat alături de asociaţia non-guvernamentală "Şcoala de Valori", iar liceeni din mai multe oraşe din ţară vor învăţa cum să economisească.  Mai întâi însă au făcut un studiu care a arătat că 33,31% dintre liceeni pun banii de buzunar deoparte. Cei care cheltuiesc până la ultimul leu îi aruncă pe ieşiri în oraş (27,15%), pe gadgeturi, dispozitive IT, softuri sau electronice (8,83%) sau pe altceva (30,42%). La întrebări au răspuns însă părinţii adolescenţilor, pentru a se observa obiceiurile adulţilor în a le oferi copiilor lor remuneraţii.
Prin programul derulat de Kruk, liceeni de clasa a IX a din 14 oraşe din România (Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara) vor învăţa cum să-şi gestioneze banii de buzunar. (...)
 

Românii prinși în capcana datoriilor

Mihaela Dincă, Adevărul, 18.11.2011

“Există un comportament paradoxal al restanţierului tipic: pe de o parte este apăsat de datoria pe care o are, pe de altă parte este reticent atunci când este contactat de firma de management al creanţelor.” Mircea Kivu sociolog
Potrivit unei cercetări realizate de iVOx şi comandată de firma de recuperări de creanţe Kruk, 34,1% din respondenţi spun că obişnuiesc să se împrumute pentru a-şi acoperi cheltuielile lunare. Alt motiv important este acoperirea altor datorii (18%). Dintre aceştia, 40,3% se împrumută de trei-patru ori pe an, iar 31,3%, lunar. Astfel, 42,4% din români preferă să apeleze la familie atunci când se află într-o situaţie critică din punct de vedere financiar, iar 28,6%, la prietenii apropiaţi. (...)

Profilul restanțierului moldovean: bărbat, 42 de ani, rată de 330 de lei

D.M. & A.I., Evenimentul, 20.10.2011

Specialiștii în recuperare creanțe spun că, de regulă, moldovenii sunt deschiși în încercarea de a-și rezolva problema datoriilor și că majoritatea doreste  încheierea unor acorduri amiabile. “Populaţia din zona Moldovei manifestă un comportament pozitiv de achitare a datoriilor accumulate, dovadă fiind cele 3219 aranjamente de plată semnate înultimul an. În ceea ce privește persoanele cu datorii care nu au semnat încă un aranjament de plată, acestea motivează că sunt afectate fie de pierderea locului de muncă, de diminuarea salariului sau de apariţia unor evenimente neplăcute în viața lor.” spune Cosmina Marinescu. (…)

Kruk International a prezentat alternativa pentru returnarea creditelor

Claudia Candet, Ziua de Constanța, 11.10.2011

Isabela Iacob, directorul Kruk România, prezentă ieri la Constanţa împreună cu echipa sa de lucru, a vorbit, în cadrul unei întâlniri cu mass-media locală, despre cum pot clienţii, de regulă cei buni platnici, să returneze un credit contractat şi pe care nu mai sunt în măsură să-l plătească prin intervenţia acestei companii specializate în gestionarea complexă a creanţelor din diferite tipuri de credite.

Intâlnirea de ieri a fost cea de-a doua din cadrul campaniei educaţionale 'Datoria mea", pe care compania a început-o în urmă cu două săptămâni şi care va fi promovată în toate regiunile ţării până la finele lunii noiembrie. “Noi ştim care sunt problemele clienţilor noştri. Peste 90% dintre clienţii care au datorii sunt persoane binevoitoare, care doresc să găsească o soluţie pentru plata datoriei lor. La nivelul companiei noastre am ajuns la concluzia că plata în rate a datoriei este soluţia cea mai convenabilă. Noi nu percepem comision, oferim discount la dobândă, astfel clientul plăteşte o sumă mai mică faţă de rata pe care trebuia să o plătească lunar. Ceea ce este cel mai important este că fiecare client poate stabili cu reprezentantul companiei noastre rata pe care o poate achita, în funcţie de finanţele pe care le obţine”, a spus directorul companiei. (...) 

Recuperatorul Kruk: Şi băncile mai mici încep să vândă credite cu probleme ca să se ocupe de finanţări noi

Ciprian Botea, Ziarul Financiar, 10.10.2011

"Pornim de la premisa că oamenii sunt bine intenţionaţi, dar că s-ar putea să aibă o problemă financiară. Semnăm aranjamente de plată care să ţină cont de veniturile actuale ale debitorului şi stabilim o rată lunară care să ţină cont de aceste venituri. Aranjamentele se pot întinde pe câţiva ani" a  spus Isabela Iacob, Director General al KRUK International. (...)
Kruk a gestionat şi cumpărat la nivelul anului trecut portofolii de creanţe de circa 2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că deţine o cotă de piaţă de circa 30%. (...)

Gemenii şi Racii, în topul datornicilor

Adevărul, 6.10.2011

“Bărbaţii au cea mai mare pondere în rândul datornicilor (61%), aceştia înregistrând şi debite cu valori mai mari decât cele ale femeilor, potrivit unui studiu al companiei de recuperare de creanţe Kruk International. Vârsta medie a debitorilor cu creanţe active este de 40,9 ani, conform aceleiaşi analize. Compania a analizat şi profilul datornicilor tn funcţie de zodie. Astfel, nativii din zodiile Vărsător, Balanţă şi Capricorn au un comportament de plată a datoriilor mai responsabil, comparativ cu cei din Gemeni, Săgetător şi Rac.” (...)

Datoriile acumulate pot fi plătite în rate convenabile

Monitorul de Cluj, 30.09.2011

"Rolul nostru este să le oferim susţinere clienţilor noştri şi să îi asigurăm că au posibilitatea de a continua plăţile conform aranjamentelor de plată semnate. Specialiştii KRUK sunt mai degrabă consultanţi financiari şi oferă persoanelor cu datorii cele mai bune soluţii, corespunzătoare capacităţii lor financiare curente", a declarat Isabela lacob, director general KRUK International. Campania iniţiată pentru prima dată în România face parte din platforma educaţională "Datoria mea" şi se va derula pe parcursul următoarelor trei luni. (...)

KRUK International va colecta creante de peste 2 miliarde RON in 2011

Ovidiu Poșircă, The business review, 26.09.2011

Compania a anunțat săptămâna trecută lansarea campaniei educaționale, “Datoria Mea” care are ca principal obiectiv îmbunătățirea cunoștințelor și atitudinii publicului larg cu privire la relația dintre creditori și agențiile de colectare a creanțelor. (...)
Isabela Iacob, Director General al KRUK International a menționat că rezultatul campaniei ar trebui să se regăsească într-un număr mai mare de cazuri de plata integrală a datoriei. Iacob a adăugat că s-au semnat peste 24.000 de aranjamente de plată cu debitorii din portofoliul de creanțe cumpărate de companie în perioada iulie 2010 – iunie 2011. Valoarea medie a unei rate de plată se situează la 313 RON și se întinde pe o perioadă de doi până la trei ani. (...)

Datoriile acumulate pot fi plătite în rate convenabile

Click, 26.09.2011

“Cel mai adesea oamenii se ascund și încearcă să scape de problemă, deoarece se tem și nu știu ce să facă. Rolul nostru este să le oferim susţinere clienţilor noştri și să îi asigurăm că au posibilitatea să continue plăţile conform aranjamentelor de plată semnate. Specialiştii KRUK sunt mai degrabă consultanţi financiari și oferă persoanelor cu datorii cele mai bune soluţii pentru a ajunge la cele mai convenabile modalităţi de plată a datoriilor, corespunzătoare capacităţii lor financiare curente” a declarat Isabela lacob, director general KRUK International. (…)

Marea majoritate a datornicilor vor să îşi achite sumele restante

Făclia de Cluj, 22.09.2011

"Majoritatea celor care acumulează datorii renunţă la cheltuielile neesenţiale, iar odată cu acumularea unei restanţe comportamentul este de multe ori afectat, mai ales că aceste persoane simt o ruşine. Ceea ce este important este că aproape toţi doresc să achite sumele restante", a spus sociologul Mircea Kivu, care a a explicat rezultatele studiului.(...)

De ce sunt recuperatorii mai blânzi decât bancherii

Șerban Bușcu, Evenimentul Zilei, 21.09.2011

Companiile de recuperare debite, care au preluat credite de miliarde de lei de la bănci, sunt deschise la negocieri cu titularii împrumuturilor restante.

Băncile au vândut anul trecut pachete de creanţe în valoare totală de peste 2 miliarde de lei, potrivit Isabelei Iacob, directorul companiei de recuperare debite Kruk România. Iar transferul de la bancă spre companii specializate nu este neapărat un lucru rău pentru clienţii cu probleme, mai ales că firmele sunt din ce în ce mai dispuse la negocieri. Companiile de recuperare au dezvoltat chiar un sistem prin care găsesc soluţii personalizate în funcţie de nevoile fiecărui client. "Încurajăm debitorii să ne contacteze. Am demarat deja o campanie de comunicare axată pe ideea de parteneriat. Există soluţii pentru fiecare. Oferim clienţilor posibilitatea de a achita datoriile în rate. În unele cazuri recurgem chiar la scăderea dobânzii, în funcţie de situaţia debitorului." explică Isabela Iacob. (...)

KRUK: 90% dintre persoanele cu datorii vor să îşi plătească sumele restante

Bursa, 21.09.2011

"90% dintre cei care au datorii vor să le plătească, asta este cel mai important, iar dacă firma de colectare debite are o relaţie specială cu aceştia au de câştigate ambele părţi", a spus Isabela Iacob, director pentru România al Kruk International. (...)

Ce fel de clienți vând băncile către recuperatori?

Șerban Popescu, România Liberă, 21.09.2011

Clienţii care au credite vechi, de valoare mică şi fără garanţii reale, au toate şansele să fie transferaţi din portofoliul băncilor în cel al companiilor de recuperare a debitelor. (...)

Mai bine la recuperator decât la bancă.
Compania Kruk a declanşat în România o campanie care încurajează datornicii să încerce să negocieze o formă prin care să poată achita până la urmă datoria. Potrivit reprezentanţilor firmei poloneze, o campanie similară care a funcţionat în ţara de origine a dus la o îmbunătăţire substanţială a ratei de recuperare.Practic,compania oferă clienţilor posibilitatea de a achita debitul în rate, iar ratele sunt, de multe ori, mai mici decât cele pe care le-ar fi plătit la bancă. (...)

Restanțierul la bănci: ruşinat şi speriat

Mihaela Dincă, Adevarul, 21.09.2011

Firmele de recuperare de creanţe susţin însă că încearcă să ofere alternative pentru ca datoriile să fie eşalonate şi achitate în timp. "In cele mai multe cazuri, debitorii au întâmpinat dificultăţi în soluţionarea problemelor lor", spune Isabela lacob, director general al KRUK International, companie care a preluat anul trecut restanţe în valoare de peste 2 miliarde de lei. Compania a iniţiat o campanie prin care încearcă să schimbe imaginea celor care recuperează credite. (...) 

Cazurile de recuperare creanţe s-au dublat, în primele două luni ale anului

Viviani Mirica, Bursa, 30.03.2009

Numărul cazurilor de recuperare creanţe a crescut cu mai mult de 100% în primele două luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2008, potrivit Isabelei Iacob, directorul general al recuperatorului de creanţe "Kruk" Romania. (...)

Recuperarea creanţelor, mai dificilă în 2009

Andreea Araboaei, Bursa, 12.12.2008

Companiile specializate în recuperarea creanţelor au păreri împărţite în privinţa evoluţiei acestei pieţe, deşi această industrie a fost mai puţin afectată de dificultăţile economice.
Isabela Iacob, directorul general al Kruk, consideră că, în anul 2009, piaţa recuperărilor de creanţe va creşte până la 20-30% faţă de nivelul din 2008, datorită presiunii băncilor şi a agenţilor economici de a read (...)

Recuperatorii angajeaza detectivi privati pentru colectarea creantelor

Roxana Pricop, Ziarul Financiar, 11.12.2008

Compania Kruk International, subsidiara locala a grupului polonez de recuperare a creantelor Kruk, a colectat peste 44 mil. lei (aproape 12 mil. euro) in primul an de functionare, valoarea cazurilor gestionate ridicandu-se la 300 mil. lei (circa 80 mil. euro). (...)

"Romania este o piata foarte promitatoare pentru companiile de recuperare a creantelor. Desi multe societati importante de colectare a creantelor erau deja prezente la momentul deschiderii subsidiarei noastre locale, rata de crestere a economiei si fluxul de noi credite au indicat ca gestionarea creantelor este o industrie in crestere in Romania", a declarat pentru ZF Piotr Krupa, presedintele grupului Kruk. (...)

Kruk International’ a recuperat 11 milioane de euro pentru clienţii săi

Justina Zah, Bursa, 9.12.2008

Societatea poloneză ‘Kruk International’ a devenit în numai optsprezece luni una dintre cele mai mari societăţi de colectare a creanţelor din ţara noastră, se precizează într-un comunicat de presă. Societatea are peste treizeci de clienţi de top, a deschis un al doilea centru operaţional, valoarea cazurilor gestionate însumează peste 300 milioane lei, iar numărul de angajaţi urcă până la 130, mai (...)

Cum se poate împăca restanţierul cu banca

Dan Străuț, Adevarul, 13 iunie 2012 Ultimele studii care analizează comportamentele de plată ale debitorilor cu restanţe în bănci sau faţă de alţi creditori arată cum s-a ajuns în situaţia neplăcută a incapacităţii de plată. Cei mai mulţi dintre români au pornit bine la drum, în relaţia cu banca, au avut o situaţie stabilă, dar pe parcurs au suferit „accidente" financiare. Li s-a tăiat salariul, au fost trimişi în şomaj sau, mai rău, au fost loviţi de vreo boală (ei sau cineva din familie), astfel că priorităţile la plată s-au orientat spre alte direcţii în locul ratei lunare. Ce priorităţi au românii „Românii au în primul rând preocuparea de a-şi plăti chiria şi facturile (la întreţinere, gaze, curent, cablu-TV) şi abia apoi vine rata aferentă creditului în bancă, după care urmează benzina sau alte cheltuieli de acest fel. Dar cei mai mulţi dintre români îşi asumă «accidentele» financiare şi sunt foarte preocupaţi să-şi plătească datoriile", a declarat Isabela Iacob, directorul general al companiei de gestionare a creanţelor Kruk România, în deschiderea unei conferinţe pe tema managementului riscului. Isabela Iacob le recomandă datornicilor să le explice deschis debitorilor cu ce probleme se confruntă, arătând că recuperatorii de la Kruk au disponibilitatea de a negocia în mod flexibil aranjamentele de plată. Greşeli ale unor clienţi - Încearcă să se împrumute peste capacitatea reală de rambursare. Pentru asta, majoritatea cer credite de la mai multe bănci simultan; - Nu îşi anunţă creditorul dacă apar schimbări (în bine sau în rău) ale situaţiei lor financiare; - Aşteaptă să fie contactaţi de ofiţerii băncilor dacă ajung în incapacitate de plată şi întârzie rambursarea; - Cei mai mulţi nu sunt atenţi la prevederile contractului de credit; - Îşi supraevaluează capacitatea de rambursare, mulţi ignorând riscul de a suferi „accidente" financiare ulterioare; - La negocierea împrumutului, evită să dea informaţii care ar fi relevante pentru evaluarea riscului de neplată.